Categorii
Newsletter
Chestionar
Articole recente
- Concurs - inscrie-te si participa!
- Conceptul Feng Shui
- Cele mai bune remedii Feng Shui
- Astrologie chineza: ,,Cele Patru Coloane ale Destinului”
- Cum desfasoara AFSR consultatia feng shui
- CURS FENG SHUI BAZA
- De ce se produc atatea framantari in viata fiecaruia?
- Oricine poate simti energia unui loc
- Consiliere astrologica chineza sau nevoia de a discuta cu cineva
- Analiza destinului. Despre tine si cei din jurul tau
Comentarii recente
- Mariana în CURS FENG SHUI BAZA
- Dan în CURS FENG SHUI BAZA
- denisa urlea în CURS FENG SHUI BAZA
- Elena în CURS FENG SHUI BAZA
- mari în CURS FENG SHUI BAZA
Carl Gustav Jung practica oracolul I Ching
In introducerea in limba engleza a cartii I Ching, Carl Gustav Jung ofera un exemplu de utilizare a oracolului. Psihanalistul recunoaşte ca a practicat oracolul cu treizeci de ani inaintea intalnirii cu Richard Wilhelm, un mare traducator al acestei carti. C. G. Jung utiliza cartea pentru a exploata inconstientul. Cei care i-au urmat, au aplicat oracolul I Ching in psihoterapie.
Exemplu:
Un pacient consulta cartea pentru a vedea rezultatul unei legaturi dintre el si o femeie pe care o iubea si fata de care nutrea sentimente ambivalente (ambivalent = existenta concomitenta a doua aspecte diferite). In urma analizelor facute, rezulta hexagrama ,,A veni la intalnire” a carei interpretare spune ca ,,NU trebuie sa te casatoresti cu aceasta fata”. Pentru unii este usor de inteles si de aplicat practic rezultatul dat de oracolul I Ching, in timp ce pe altii ii contrariaza cu atat mai mult cu cat, un desen format din 6 linii poate prezenta un fapt real din prezentul acelei persoane.
Obisnuiti doar cu ceea ce poate prezenta stiinta moderna, este mai greu de acceptat faptul ca o arta divinatorie, cum este I Ching, scrisa cu mii de ani in urma, poate fi folosita in psihiatrie ca tratament. C. G. Jung sustine aceasta teorie, afirmand ca mecanismul pe care se bazeaza oracolele este cel de sincronicitate.
Teoria sincronicitatii
I Ching devine pentru Jung si o confirmare dar si o posibilitate prin care el poate isi poate dezvolta teoria sincronicitatii sau a coincidentelor care nu au la baza nici o cauza.
Teoria sincronicitatii i-a fost inspirată parţial de o experienta avuta cu una din pacientele sale care a visat un scarabeu (insecta) de aur. A doua zi, in cabinetul lui Jung, apare aceasta vietate. Interpretarea simbolistica a acestei aparitii, Jung o explica ca o evolutie viitoare a pacientei care urma sa sufere mutatii de la o gandire de tip rational la una absurda, la una mai convenabilă. Scarabeul ar fi fost un simbol, un indiciu al unei morti si renasteri psihice in spiritul miturilor antice de odinioara.
